Sfinții Mărturisitori transilvăneni au fost prăznuiți și anul acesta la Kusftein, locul pătimirii lor. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Dr. Serafim Joantă, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Dr. Sofian Brașoveanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din Austria, Germania și România. Numeroșilor credincioși prezenți, veniți din mai multe parohii din Austria și Germania, li s-a alăturat și o delegație sosită din Mărginimea Sibiului.

Printre marii apărători ai românilor din Transilvania în veacul al 18-lea, la loc de cinste se numără Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Sf. Mucenic Oprea și Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel. După cum se ştie, Cuviosul Visarion a iniţiat în Transilvania o amplă mişcare de redeşteptare religioasă, motiv pentru care a fost arestat și a avut mult de pătimit în mai multe închisori. De fapt, toți acești sfinți au pătimit mult pentru mărturisirea curajoasă a credinţei ortodoxe, trei dintre ei dându-și obștescul sfârșit în teribila închisoare de la Kusftein (Austria): Sfinţii Visarion, Oprea și Ioan, preot din Galeș.

Continuând o tradiție începută anul trecut, Parohia ortodoxă română de la Innsbruck, păstorită cu multă râvnă de către pr. Mircea Oniga, a organizat și în acest an prăznuirea Sfinților Mărturisitori transilvăneni la Kufstein.

Astfel, sâmbătă, 21 octombrie, în ziua prăznuirii lor, Sf. Liturghie a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Episcop vicar Sofian Brașoveanul în biserica “Sf. Vitus”, așezată la poalele muntelui unde se află fosta închisoare din Kufstein. Din soborul slujitor au făcut parte: pr. Alexandru Nan, Protopop al Bavariei, pr. sârb Mihail Gavrilovici, al Parohiei ortodoxe sârbe din Kufstein cu hramul “Sf. Cuvios Visarion”, pr. Ionel Nemeș de la Parohia ortodoxă română din Konstanz, pr. Mircea Oniga de la Parohia ortodoxă română din Innsbruck, pr. Visarion Ipati de la Parohia ortodoxă română din Klagenfurt, pr. Cătălin Soare de la Parohia ortodoxă română din St. Pölten, pr. Dumitru Mureșan de la Parohia Rosenheim, pr. Silviu Bota de la Ilia (jud. Hunedoara), diaconul George Tapciuc de la Centrul bisericesc din München și diaconii Ștefan Arghir și Florin Bariș de la Parohia Konstanz. Răspunsurile la Sf. Liturghie au fost date de un mic cor, dirijat de doamna preoteasă Eugenia Nemeș de la Konstanz.

În cadrul predicii rostite, PS Părinte Episcop Sofian s-a referit la contextul istoric în care au pătimit acești sfinți transilvăneni, subliniind faptul că au preferat să pătimească în închisorea de la Kusftein și-n altele, decât să renunțe la “legea strămoșească”, la credința ortodoxă. Părintele Episcop Sofian a făcut o paralelă cu vremurile în care trăim astăzi, în care mulți credincioși bagatelizează adevărurile de credință, în timp ce strămoșii lor au plătit cu prețul vieții statornicia în credință. PS Sofian a atras atenția, în special părinților, că trebuie să le transmită copiilor adevărurile de credință mai ales prin exemplul personal, care rămâne cea mai eficientă predică. De asemenea, PS Părinte Sofian a vorbit de permanentizarea acestui pelerinaj, care, de la an la an, ia tot mai mare amploare în rândurile clericilor și credincioșilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.

La sfârșitul Sf. Liturghii, toți cei prezenți, preoți, diaconi și credincioși, avându-l în frunte pe Părintele Episcop Sofian, au urcat în fosta închisoare, unde în “Pavilionul valahilor” a fost citit Acatistul Sfinților Mărturisitori. Prin aceasta s-a arătat încă o dată evlavia celor prezenți pentru Sfinții Mărturisitori transilvăneni. Ca și-n anul trecut, o delegație de credincioși din Mărginimea Sibiului, condusă de domnul inginer Emil Pirpăriță Rudeanu, a participat la această manifestare organizată în cinstea Sfinților Mărturisitori ai Transilvaniei.

După oficierea slujbei Acatistului, pr. prot. Alexandru Nan a dat citire unui text de lucru, propus de către delegația din Mărginimea Sibiului, care să fie prelucrat și apoi tradus în limba germană, pentru  o viitoare placă comemorativă, care să fie așezată în închisoare, în memoria tuturor ortodocșilor români morți acolo pentru credința strămoșească.

***

Închisoarea de la Kufstein a fost una dintre cele mai crunte din fostul Imperiu habsburgic şi, mai târziu (din 1867), austro-ungar. Închisoarea, construită iniţial ca fortăreaţă, a fost menţionată prima dată într-un document din anul 1205, cu numele de Castrum Caofstein. În secolul al 13-lea se afla în proprietatea episcopilor de Regensburg. Trei sute de ani mai târziu, mai precis în anul 1504, împăratul Maximilian (+1519) al Imperiului romano-german, a asediat oraşul Kufstein, cucerindu-l. Acesta a reorganizat şi reconstruit fortăreaţa, care mai târziu va fi folosită ca închisoare. Până în anul 1814 aceasta a trecut de mai multe ori în posesia bavarezilor, revenind în acel an definitiv teritoriului austriac.

Începând din ultimele decenii ale secolului 20, fortăreaţa a devenit un important punct de atracţie pentru turiştii care ajung în Tirol. O parte a fortăreţei a fost transformată în muzeu. Cealaltă parte a fost dotată cu un lift, pentru a putea fi mai uşor vizitată de către turişti.

Din anul 2005 fortăreaţa este folosită pentru organizarea de concerte de muzică clasică în aer liber şi pentru alte evenimente. Astăzi fortăreaţa adăposteşte cea mai mare orgă în aer liber din întreaga lume. Construită în anul 1931 de către Oskar Walcker, orga a fost dotată cu o nouă tehnică şi îmbunătăţită, astăzi având nu mai puţin de 65 de registre. În fiecare zi la ora prânzului poate fi auzit sunetul aceastei orgi, timp de 10 minute, în memoria soldaţilor căzuţi în timpul celor două războaie mondiale.

A consemnat pr. prot. Alexandru Nan, München