ORTHODOXE KIRCHENZENTRUM MÜNCHEN

Sprache auswählen

Ziua de 13 septembrie a fost una de sărbătoare pentru comunitatea Centrului Bisericesc din München și nu numai. Credincioși și preoți, unii de aproape, alții venind de la peste 600 de km, au participat, în ciuda greutăţilor pandemice actuale, dar şi ţinând seama de ele, cu ierarhii lor, la binecuvântarea clopotelor, care vor suna în curând în Aubing, cartier situat în partea de vest a capitalei bavareze. Aceasta s-a petrecut cu ocazia serbării hramului de toamnă a noului Așezământ, „Înălțarea Sfintei Cruci”.

Sărbătoarea a început în zorii zilei, când Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, împreună cu Preasfințitul Părinte episcop-vicar Preasfințitul Sofian Brașoveanul, au fost întâmpinați de cler și credincioşi în biserica catolică „Sf. Ioan Botezătorul”, acolo unde comunitatea este momentan găzduită pentru celebrarea liturghiilor duminicale. Din sobor a făcut parte Părintele Profesor Daniel Benga, Părintele Constantin Bartok de la Traunreut, Părintele Iulian Dulgheru și Ieromonahul Athanasie Ulea, precum și diaconii Dumitru Dura și George Saner.

În cuvântul de învățătură, Părintele Mitropolit a apreciat modul în care la Centrul Bisericesc se face Rugăciunea lui Iisus în cadrul slujbei. Acesta a fost preluat după modelul statornicit de Sfântul Sofronie Saharov de la Essex, ucenicul Sfântului Siluan Athonitul, cel care este și ocrotitorul capelei Centrului. De altfel întreaga viaţă liturgică de la centrul Bisericesc, a apreciat Înaltpreasfinţia Sa, exprimă frumuseţea tradiţiei de rugăciune practicată în mănăstirile noastre, duhul de trăire monahală fiind inspirator pentru credincioşi. Mai departe Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre cruce ca manifestare a dragostei, dând exemplul „Sfintei” Maria Skobțova, care a luat locul unei femei cu patru copii, ce trebuia să meargă în lagăr.

După terminarea Sfintei Liturghii, majoritatea credincioșilor s-au îndreptat spre Așezământul Bisericesc. Aici li s-au alăturat și alți creștini, precum și Părintele Protopop Alexandru Nan al Bavariei cu diaconul Marius Ciorbea și Părintele Ioan Scripciuc din Landsberg. În cadrul slujbei de sfințire au fost binecuvântate şi sfinţite cele două clopote mari oferite, cu precădere, de credincioşi din parohie, clopote care vor marca timpurile de rugăciune şi vor invita credincioşii la aceasta, precum și cele 13 clopote mai mici, oferite de către Domnul Daniel Pițurlea, directorul firmei Concelex, care realizează lucrările de construcție.

În cuvântul său, Episcopul Sofian a amintit faptul că, inițial, pentru această zi era programată sfințirea altarului din „Sala Crucilor” de la subsolul bisericii. Însă, din cauza pandemiei, s-a decis ca aceasta să se amâne pentru când timpul o va permite. Vorbind despre cele 15 clopote, acordate fiecare pe o notă muzicală specifică, Preasfinția Sa a menţionat că ansamblul de clopote a fost gândit să cânte şi opera postumă a marelui compozitor George Enescu, „Carillon” (joc de clopote). În fiecare zi, la anumite momente specifice, se vor intona anumite melodii, iar la sărbătorile mari, clopotele vor fredona troparele acestora, cântări precum „Hristos a înviat”, colinde românești sau germane, imnele de stat ale celor două țări, etc. Astfel, clopotele nu vor deveni prilej de tulburare pentru locuitorii din împrejurimi, ci chiar un punct de atracție. Centrul Bisericesc va fi ulterior înscris în circuitul turistic al orașului.

Preasfinția Sa a mulțumit tuturor celor care susțin aceste lucrări spre slava lui Dumnezeu, amintind că mai este nevoie de multe pentru a duce proiectul la bun sfârșit. În final, Părintele Profesor Daniel Benga a prezentat pe scurt unele idei scrise într-o carte de-a sa cu privire la istoria clopotelor, care se bucură cu cei voioși, plâng cu cei triști și alungând furtuni și duhuri rele.

Ziua a fost una de mare împlinire şi bucurie pentru participanţi cât şi pentru întreaga comunitate românească ortodoxă. Deşi nu este încă finalizat, Aşezământul se apropie de finalizare, urmând să devină, după intrarea în funcțiune, un „acasă” al românilor din Germania, în care aceștia să se regăsească cu bucurie, în duh de comuniune şi rugăciune.