|
|
Întâlnirea ATORG din acest an a fost o întâlnire emblematică, o întâlnire desfășurată sub semnul împlinirii unei vârste frumoase (10 ani de la înființare), a unei teme simbol („Europa - un dar al creştinismului”), a unui invitat remercabil (Horia-Roman Patapievici), și a unei coincidențe tulburătoare (desfășurarea exact în aceleași zile a referendumului pentru familie). Ținând cont de toate acestea cred că este binevenit și un scurt moment de analiză, moment ce poate fi inclus în răspunsul la această întrebare simplă: de ce iubim aceste întâlniri? Ce ne face să ne înscriem în calendar, cu nerăbdare, data și locul unde ne vom întâlni anul viitor? |
Întrebarea este simplă și la ea pot să răspundă cu ușurință toți cei care au participat măcar o singură dată la aceste întâlniri.
Câteva răspunsuri posibile:
1. Pentru că sunt invitați oameni interesanți.
2. Pentru că aflăm, discutăm, lucruri noi sau care ne preocupă în mod deosebit.
Aceste argumente sunt adevărate însă nu sunt suficiente pentru a explica efortul pe care îl facem fiecare pentru a participa. La o adică, am putea asculta orice conferință, pe orice temă, mult mai comod, doar deschizând YouTubul și am putea participa la discuții nesfârșite pe bloguri sau pe mediile de socializare.
3. Pentru că participă mulți tineri, pentru atmosfera de tinerețe. Foarte adevărat, însă, tot tineri întâlnim și în alte locuri, de exemplu la concerte, în baruri, în cluburi...
4. Pentru că este o atmosferă de bucurie.
Așa este, însă, întreaga societate modernă se vrea o lume a bucuriei, a fericirii, a distracției, a lipsei de griji așa că suntem asaltați cu oferte de peste-tot: Oktoberfest, parcuri de distracție...
Toate acestea sunt explicații și răspunsuri posibile. Însă ce ne face pe noi, familiile cu copii să venim an de an, împreună cu copiii noștri, mai mari sau mai mici la aceste întâlniri ale tinerilor? Nu numai pentru că nouă, adulților, ne face plăcere să participăm la conferințe, ci și pentru faptul că am înțeles importanța deosebită pentru copii a acestor întâlniri.
Prin aceste întâlniri avem posibilitatea de a le oferi copiilor noștri adevărate lecții practice de frumusețe și bucurie.
Lecția de frumusețe
Tinerii sunt frumoși. Frumusețea este unul dintre atributele tinereții. Și atorgiștii sunt niște tineri frumoși, însă, deoarece pe lângă frumusețea exterioară ei o cultivă și pe cea interioară, ne bucurăm să putem arăta copiilor noștri că ”se poate”, că, deși vremurile par atât de vitrege, adevărata cultivare a virtuților este posibilă la tineri, că există tineri virtuoși.
Copiii au o perspicacitate și un simț al observației extraordinar. Ei văd tot. Știm bine că ei văd și ceea ce noi am dori să ascundem uneori, căci copiii au un simț aparte al adevărului. Cu acest simț special ei detectează rapid orice urmă de falsitate, de fariseism atât la noi cât și la cei din jurul nostru. Tinerii atorgiști sunt autentici. Sunt creștini, merg la biserică dar știu să și râdă, să glumească, să fie asemenea tuturor celor de vârsta lor.
Pe măsură ce se apropie de adolescență copii au tendința de a pune la îndoială tot ceea ce vine de la noi, părinții lor. Replica ”ce știi tu, asta era pe vremea ta”, găsește în tinerii atorgiști, răspunsul perfect, căci ei sunt dovada vie că o viață creștină asumată este posibilă și la această minunată vârstă a tinereții, chiar în codițiile unei societăți ostile cultivării virtuților.
Deci, copiii care sunt în preajma tinerilor din Atorg, înțeleg, fără cuvinte și explicații sofisticate din partea noastră, că și ei pot crește creștini. Că pot fi și ei, mai târziu, ca acești tineri: veseli, frumoși, prietenoși, blânzi, buni, curați, tineri creștini în biserica lui Hristos.
Lecția de bucurie
Printre toate ofertele de bucurie (a se citi distracție, în limbajul cotidian) ale lumi moderne, cine a participat la o întâlnire ATORG, știe foarte bine care este diferența, căci aceste întâlniri sunt într-adevăr pline de bucurie, dar nu orice-fel de bucurie, ci de bucurie cuminte, înțeleaptă.
Ceea ce conferă însă unicitate acestor întâlniri, este acel lucru pe care îl cunoaștem, sau ar trebui să-l cunoaștem toți cei îmbisericiți, pe care ar trebui să-l simțim la fiecare întâlnire ce are loc sub ocrotirea Bisericii. Toate aceste întâlniri sunt, simplu și frumos, întâlniri de familie. O dată pe an ne bucurăm din tot sufletul să ne vedem familia răspândită prin multe colțuri ale lumii. Căldura bucuriei revederii, învăluie fiecare dintre aceste întâlniri. Acest lucru, alături de exemplul frumos al tinerilor atorgiști, nădăjduim să-l transmitem și copiilor noștri, pe care ne încăpățânăm să-i aducem, cu destulă jertfă, în fiecare an.
Însă, marele secret al acestor întâlniri, sursă a bucuriei pe care o simțim în fiecare an, este acela că, nevăzut, dar foarte prezent, de fiecare dată, Invitatul principal este Acela care a spus că unde sunt doi sau trei adunați în numele Său acolo este și El.
Mulțumim Doamne!
Mulțumim ATORG!
