După obişnuitul început, se zic Condacele şi Icoasele
 

CONDACUL 1

Ţie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie cântare de laudă iţi aducem! În veghe neîncetata, în postire şi în smerenie fiindu-le părinţilor athoniti prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstignit, pentru toţi oamenii, cu lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume. Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

ICOS 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul Psalmistului: "inimă adâncă" ţi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca intr-o cămară prea-aleasa, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu să urmezi vieţii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială te chemăm:

Bucură-te, rod al curăţiei din părinţi binecinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai iubit a părinţilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;
Bucură-te, că prin înfrânare şi iubire de Dumnezeu sa te asemeni lor ai voit;
Bucură-te, că din pruncie căutându-ţi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înţelepţit;
Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;
Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;
Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea ţi-ai îndulcit din tinereţe;
Bucură-te, floare înmiresmata cu fapte de credinţă de o nepieritoare frumuseţe;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 2-LEA

Văzându-te pe tine Preabinecuvântata Născatoare de Dumnezeu afundat în prăpastia pierzării, pe când dulceaţa păcatului ca un şarpe rău mirositor pătrundea în sânul tinereţii tale, ca o maica îndurerata te-a chemat în chip minunat: "Fiule, mă doare sa te văd spurcându-te cu fapte păcătoase" şi pricepând tu, Preacuvioase Părinte, milostivirea ei, şarpele păcatului cu bărbăteasca înţelepciune l-ai izgonit, biruindu-l prin pocăinţă, smerenie şi rugăciune, iar Mântuitorului Iubitor de oameni cântare de mulţumire I-ai adus pentru Preacurata Sa Maică, pururea strigând: Aliluia!
 

ICOSUL AL 2-LEA

Dumnezeiasca înţelepciune te-a umbrit, când glasul Maicii Domnului te-ai învrednicit a-l asculta, alesule al lui Dumnezeu, Siluane, şi harul Sfântului Duh a umplut inima ta. Prin lucrarea acestuia, ca o căprioara din laţ scăpând, către gradina Maicii Domnului - Muntele Athos - ai năzuit, fugind de deşertăciunea lumeasca, căci te-ai lipit de Dumnezeu ca un fiu iubitor. Drept aceea, văzând minunata bunăvoire a Stăpânei lumii faţă de tine, cu umilinţă iţi cântam:

Bucură-te, că din întunericul păcatului la lumina adevărului lui Hristos de insăşi Preacurata ai fost chemat;
Bucură-te, că ai fost ales sa fii lucrător credincios al grădinii ei pământeşti, în chip minunat;
Bucură-te, viţa dulce a pământului rusesc care în Muntele Athos îmbelşugat ai rodit;
Bucură-te, conştiinţă neadormită, că prin smerita rugăciune, boldul păcatului l-ai tocit;
Bucură-te, că în Sfânta Mănăstire Pantelimon, lui Dumnezeu în chip îngeresc ai slujit;
Bucură-te, că prin nevoinţă, post şi isihie pe duşmanul ce lupta împotriva ta desăvârşit
l-ai plecat;
Bucură-te, că toate măiestriile diavolului prin smerenie le-ai surpat;
Bucură-te, că tânjind după Dumnezeu, credinţa curată în chip slăvit ai dobândit;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 3-LEA

Cu adevărat, de Dumnezeu iubitorule Părinte Siluane, te-a apărat puterea Celui Preaînalt când duhul iadului şi al morţii te-a năpădit şi sufletul tău îl învifora cu momeli pierzătoare şi tu, cu totul istovit, cugetai ca Dumnezeu este de neînduplecat; dar Domnul cel Iubitor de oameni îndata te-a cercetat prin lumina cea negrăita a Taborului şi cu focul harului Sfântului Apostol Pavel o nouă naştere ai primit, cu frica şi bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
 

ICOSUL AL 3-LEA

Având bogăţia harului, cu duhul la ceruri ai fost înălţat şi acolo cuvinte de negrăit cu adevărat ai ascultat. Bucuria ta cine o va povesti, Preacuvioase Siluane? Căci te-ai umplut de dragostea cea negrăită a lui Dumnezeu când, fiind în afară de cele ale lumii, întru vederea duhovniceasca a negrăitei frumuseţi dumnezeieşti, te-ai învrednicit a vedea Faţa lui Hristos-Dumnezeu Cel fără-de-măsură iubitor şi iertător a toate. Iar noi, minunându-ne de negrăita vedere a lui Dumnezeu, iţi cântam:

Bucură-te, că întru credinţă nevoindu-te, de cercetarea şi mângâierea lui Hristos te-ai învrednicit;
Bucură-te, că ai fost vrednic să vezi cu ochii tăi frumuseţea slavei Sale de negrăit;
Bucură-te, că în Ceruri la preaminunata frumuseţe prin Sfântul Duh ai fost înălţat;
Bucură-te, că acolo din darurile harului Sfântului Duh Mângâietor te-ai adăpat;
Bucură-te, că de frumuseţea de nedescris a Raiului te-ai împărtăşit;
Bucură-te, că fiind iubit de Dumnezeu, de darurile frumuseţii cereşti ai fost copleşit;
Bucură-te, că acelaşi har cu lacrimi ai cerut de la Dumnezeu pentru neamurile omeneşti;
Bucură-te, că spre zorii vieţii veşnice ca o strajă pururea veghetoare ne trezeşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 4-LEA

Furtuna de aspre ispite a trimis asupra ta diavolul cel ucigaş de oameni care dintru început a căutat sa piardă sufletele drepţilor; dar tu, Părinte Siluane, povăţuit fiind de Domnul Iisus Hristos sa-ti ţii mintea în iad şi sa nu deznădăjduieşti, cu darul Duhului Sfânt, prin neîntrerupta veghe şi smerenie ai preîntâmpinat uneltirile vrăjmaşului, desăvârşit biruindu-l; iar el, ruşinat fiind de tine, silit a fost a mărturisi că întru totul este mincinos. Şi aşa, sufletul tău din cursa neprietenului ca o porumbiţa blânda a fost izbăvit de Dumnezeu, căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!
 

ICOSUL AL 4-LEA

Auzind despre tine că în chip minunat ai fost chemat de la deşertăciunea lumeasca spre nevoinţa călugăreasca şi prin harul lui Dumnezeu rod bun ai făcut, Cuvioase, nu numai călugări tineri, dar şi cei vârstnici, mult încercaţi în nevoinţe, către tine alergau şi ca de miere îndulcindu-se de faptele şi cuvintele tale, viata cea îngereasca au urmat şi Domnului s-au asemănat. Iar noi, cu smerita cugetare văzându-te împodobit, cu bucurie iţi strigam:

Bucură-te, că izvor nesecat de smerita cugetare şi înfrânare în Domnul ai devenit;
Bucură-te, că în Muntele Sfânt ai fost ca un crin bine mirositor şi neveştejit;
Bucură-te, că în nevoinţa ta jugul cel bun al lui Hristos cu dragoste l-ai purtat;
Bucură-te, că mintea, inima şi voinţa în Dumnezeu prin rugăciune necontenit ţi-ai întărit;
Bucură-te, că plin de râvnă, curăţia trupeasca şi sufleteasca ţi-ai păzit;
Bucură-te, că prin rugăciune neîncetata la înălţimea nepătimirii ai urcat;
Bucură-te, că pravila Sfinţilor Părinţi cu sârguinţă ai urmat;
Bucură-te, că despre iubirea lui Dumnezeu şi cereasca Patrie neostenit ne-ai grăit;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 5-LEA

Ca pe o stea călăuzitoare şi de minte luminatoare ţi-a dăruit Domnul Harul cel dumnezeiesc, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, întărindu-te prin aceasta în nevoinţa cea mântuitoare ca odinioară pe Proorocul Ilie la Pârâul Horeb şi hrănindu-te în chip minunat din necheltuitele comori ale Sfântului Duh. Şi aşa, arzând de iubire pentru iubitorul de oameni Dumnezeu, din tinereţe şi pana la bătrâneţe priveghind şi din straja dimineţii pana în noapte pentru întreaga lume rugându-te, ca o alăuta dulce cântătoare, neîncetat I-ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!
 

ICOSUL AL 5-LEA

Văzându-te pe tine, Preacuvioase Părinte Siluane, întru nevoinţa cea buna căutând dragostea lui Dumnezeu cum caută pruncul laptele mamei sale şi către mângâierea Lui cu dor mare tânjind şi cu lacrimi strigând: "Ia aminte, suflete al meu, la dragostea lui Dumnezeu şi încălzeşte-te, o, inimă a mea", şi încă "Cine-mi va da mie o astfel de ardere, ca sa nu cunosc odihna nici ziua, nici noaptea de dragostea lui Dumnezeu?" ne cutremurăm cu inima şi ne umilim cu sufletul în faţa unei asemenea iubiri către Dumnezeu cel Atotîndurat şi cu străpungere iţi cântam unele ca acestea:

Bucură-te, că dreptatea lui Dumnezeu, ca pe o miere mult îndulcitoare, pururea ai cerut;
Bucură-te, că în dragostea de Domnul cu îngerii te-ai întrecut;
Bucură-te, că din inimă, ca dintr-o candela a rugăciunii curate, flacăra focului lăuntric spre Domnul ţi-ai suit;
Bucură-te, că cele de sus şi cele de jos cu frumuseţea evlaviei tale îngereşti le-ai împodobit;
Bucură-te, că inima ta s-a asemănat cu văpaia rugului nemistuit;
Bucură-te, că precum Moise pentru poporul ales, tu pentru toţi oamenii înalţi mâinile către Dumnezeu;
Bucură-te, că în toata vremea ai dorit judecăţile Domnului şi îndreptările Sale le-ai căutat cu tot sufletul tău;
Bucură-te, că fără încetare ai strigat: "Mântuieşte Doamne, poporul tău şi binecuvinteaza moştenirea Ta!";
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 6-LEA

Propovăduitor neîncetat al isihiei te-ai arătat, cel ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, când Domnul cel Iubitor de oameni, încercându-ţi dragostea, te-a lipsit de cercetarea Preasfântului Duh. Pentru aceasta, înţelegând că ai pierdut harul, precum odinioară Adam când se tânguia de pierderea Raiului, L-ai chemat cu inima mâhnita şi cu lacrimi: "Doamne, Tu mai înainte m-ai cercetat şi mai învrednicit de Sfântul Tău Duh şi sufletul meu Te-a iubit. dar acum sufletul meu tânjeşte după Tine"; şi în acest chip tânguindu-te, dar nădăjduind în mila lui Dumnezeu, Ii strigai: Aliluia!
 

ICOSUL AL 6-LEA

Strălucit-ai, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, ca un nou văzător al Tainelor, căci prin smerenie şi rugăciune cu lacrimi harul Sfântului Duh ai dobândit şi de negrăită dragoste inima ţi s-a umplut. Şi gustând tu şi înţelegând puterea harului, cu îndrăznirea lui Ilie ai strigat: "Doamne! Nu numai mie, ci întregii lumi dăruieşte să cunoască dragostea Ta şi sa se mântuiască!". Drept aceea, avându-te pe tine rugător neadormit înaintea lui Dumnezeu, cu umilinţă iţi cântam:

Bucură-te, că cerul ai deschis când împreuna cu Domnul te răstigneai rugându-te pentru cei morţi, pentru cei vii şi pentru cei ce pe lume încă nu au venit;
Bucură-te, că prin această dragoste Împărăţia Cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, că adevărata întrupare a credinţei curate şi a nerăutaţii te-ai arătat;
Bucură-te, că ai dobândit iertare de la Hristos pentru cei apropiaţi ţie, căzuţi în păcat;
Bucură-te, lucrător neadormit în gradina Maicii Domnului, care pe cei istoviţi în nevoinţe îi întăreşte;
Bucură-te, dulce alăuta a Muntelui Athos, care despre viaţa cea viitoare vesteşti;
Bucură-te, visterie a darurilor Sfântului Duh şi al Preabinecuvântatei Egumene ascultător slujitor;
Bucură-te, cu cei bineplăcuţi lui Dumnezeu credincios împreuna-nevoitor;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 7-LEA

Voind Iubitorul de oameni Dumnezeu să arate în tine o noua făclie a harului, Cuvioase Părinte Siluane, ca pe o ramura de măslin cu rădăcina în pământul rusesc al pustiului Athosului te-a răsădit şi cu harul Sfântului Duh te-a înrourat, mult roditor făcându-te: ca prin faptele şi cuvintele tale, ca printr-un untdelemn de viaţa-dătător, spre curăţie şi înfrânare, cucernicie şi iubire de fraţi pe toţi i-ai povăţuit - iar ei, uniţi fiind prin legătura dragostei, supunând cele mai rele prin cele mai bune, cântau lui Dumnezeu: Aliluia!
 

ICOSUL AL 7-LEA

Ca pe un nou împreuna nevoitor cu pustnicii, povăţuitor şi dascăl monahilor şi mirenilor te-a arătat pe tine Domnul, Preacuvioase Siluane. Căci tu, încă pe când trăiai în lume, pe un oarecare soldat a cărui femeie se lăsase ademenita de căderea în păcat şi, pentru aceasta, el spre mânie se înverşunase, l-ai învăţat iertarea lui Hristos şi astfel, familia lor - mică biserică - de destrămare o ai izbăvit; pe monahii căzuţi în întristare la dobândirea păcii sufleteşti i-ai chemat şi frica Domnului învăţându-i, la pocăinţă i-ai adus; şi astfel pe toţi i-ai pregătit sa devină locuitori ai Raiului. Iar noi, ştiindu-te pe tine că te îngrijeşti de mântuirea tuturor, cu dragoste iţi cântam, după cuviinţa datorată:

Bucură-te, că în căutarea lui Hristos împreuna cu iubitorii vieţii pusniceşti te-ai nevoit;
Bucură-te, râvnitorule trăitor al iubirii frăţeşti şi pentru toţi fierbinte rugător;
Bucură-te, că pe calea vieţii, în dureri şi în necazuri, eşti celor ce te cheamă credincios însoţitor;
Bucură-te, că celor aflaţi în boli, întristări şi mâhniri sufleteşti le eşti nefăţarnic slujitor;
Bucură-te, vestitorule al dragostei lui Dumnezeu, care prin cuvântul tău blând la împăcarea cu Dumnezeu şi cu aproapele pe toţi i-ai chemat;
Bucură-te, că mărturisind că bun este Domnul, sufletele slăbănogite de păcate cu nădejdea iertării le-ai îmbărbătat;
Bucură-te, Credinciosule nevoitor care mântuirea pentru toţi oamenii cu lacrimi o mijloceşti;
Bucură-te, că având mintea în iad pentru toţi păcătoşii nepocăiţi îndurare doreşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 8-LEA

Minune negrăita ti-a descoperit Domnul, Preacuvioase Părinte Siluane, când stareţul-duhovnic Avraam ti-a arătat chipul Sau strălucind de nedescris şi astfel, prin minunata schimbare te-a învăţat curat a cinsti Taina Pocăinţei; iar noi, văzându-te pe tine ca ţi-ai încredinţat voia duhovnicescului părinte ca Domnul Însuşi, tăindu-ţi prin smerenie şi pocăinţa voirile cele rele, învăţăm a ne încredinţa voii lui Dumnezeu celei descoperite prin slujitorii Bisericii lui Hristos şi prin aceasta, înainte de ieşirea noastră din trup, de mania lui Dumnezeu şi de Judecata ce va sa vina ferindu-ne, cântam lui Dumnezeu întreit: Aliluia!
 

ICOSUL AL 8-LEA

Din toata inima şi cu tot sufletul cerând, smerenia lui Hristos ai dobândit, preaminunate şi bineplăcut lui Dumnezeu Părinte, şi cu Cel iubit pentru lume împreuna te răstigneai, cu lacrimi rugându-te: "O, Preadulce Iisuse! Tu ai făcut ca sufletul meu sa Te iubească pe Tine şi sa-l iubesc pe aproapele meu. Dăruieşte-mi sa vărs lacrimi pentru lumea întreaga, pentru ca toţi oamenii sa te cunoască pe Tine şi sa moşteneasca pacea ta şi sa vadă lumina Feţei Tale". Iar noi, cei ce în păcate ne-am cheltuit viata, dobândind mântuire cu rugăciunile tale, te fericim cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, că nevoindu-te neobosit în rugăciunea pentru oameni pe Preaputernica Maica Ocrotitoare ai urmat;
Bucură-te, că precum odinioară Ieremia plângea pentru popor, şi tu în Sfântul Munte în lacrimi l-ai înrourat;
Bucură-te, preaminunate nevoitor al Athosului, care pentru întreaga lume ai cerut mântuire ca pentru sufletul tău;
Bucură-te, părinte iubitor de fii, care cu lacrimi pentru toţi cei ce pier în păcate mijloceşti înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria şi minunarea îngerilor, care eşti iubit şi bineplăcut lui Dumnezeu;
Bucură-te, strălucire luminoasa în pustiul athonit şi oglindire curată a sfinţeniei neamului tău;
Bucură-te, că prin smerenie şi ascultare ai arătat lumii chipul frumuseţii îngereşti în trupul tău pământesc;
Bucură-te, că prin căldura rugăciunii tale vrei sa ne faci pe noi cămara a Duhului Dumnezeiesc;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 9-LEA

Toate cetele îngereşti şi mulţimea nevoitorilor s-au minunat de smerenia şi de iubirea ta de oameni, Părinte Siluane, că săvârşindu-ţi ascultarea ca econom, preasmeritului Iosif în Egipt te-ai asemuit când nu numai de ceata sfinţilor împreuna vieţuitori, dar şi de ostenitorii din lume care lucrau în mănăstire, ca de nişte copii a lui Dumnezeu te-ai îngrijit. Pentru aceasta lui Dumnezeu, Celui ce iubeşte întreaga zidire, ai strigat: "Doamne, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi mângâie sufletele întristate ale acestor oameni necăjiţi". Şi în orice fiind, ai arătat frumuseţea smeritei cugetări cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
 

ICOSUL AL 9-LEA

Ritorii cei mult grăitori nu pot descrie puterea dragostei tale, preaminunate Părinte Siluane, că tu cu lacrimi ai însetat a stinge orice vrăjmăşie şi neorânduială între oameni,
i-ai împăcat pe toţi cu Dumnezeu, strigând Stăpânului lumii: "Doamne, cu Tine însetez sa fiu şi Ţie pentru întreaga omenire mă rog, ca toţi sa fie mântuiţi!" şi pe oameni învăţându-i : "Fiilor, rugaţi-vă pentru vrăjmaşi, ca ei sunt fraţii voştri şi viaţa voastră, iar duşmanul lumii acesteia numai diavolul este". Şi prin acestea fiind şi noi călăuziţi la iubirea de Dumnezeu, de fraţi şi de vrăjmaşi, iţi cântăm:

Bucură-te, că prin iubirea pentru vrăjmaşi lui Hristos pe Golgota te-ai asemănat;
Bucură-te, că ridicându-ti mâinile la rugăciune pentru vrăjmaşii tai, cu sufletul şi cu inima pe Cel ce S-a răstignit pentru noi L-ai urmat;
Bucură-te, că de cei apropiaţi te-ai îngrijit şi de frumuseţea isihiei harice nu te-ai lipsit;
Bucură-te, că iubindu-i pe cei de aproape ai tăi, puterea neîncetată a rugăciunii ai dobândit;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune săgeata celui viclean ai frânt pană în sfârşit;
Bucură-te, că răutaţile şi măiestriile diavolului să le biruim ne-ai învaţat;
Bucură-te, că la moara lui Hristos trupul prin munca ţi-ai istovit şi inimii spre desfătare rugăciunea ca pe o pâine sfinţita i-ai dat;
Bucură-te, că pe lucrătorii grădinii Împărătesei Cereşti i-ai hrănit din belşug cu pâinea Preasfântului Nume;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 10-LEA

Mântuirea sufletului căutând şi dorind alipirea de Hristos, din pământul părinţilor tăi ai plecat smerit la Sfântul Munte, unde petrecând în înfrânare şi isihie ai dobândit frumuseţea cea întocmai cu a îngerilor, prin sârguinţă şi iubire de oameni. Şi astfel intr-o binecuvântată dimineaţă, când ceilalţi vieţuitori athoniţi înălţau Ziditorului cântări, bun sfârşit ai dobândit şi sufletul cel hrănit cu dătătorul-de-viaţa Trup şi Sânge al Domnului l-ai încredinţat în mâinile Lui cele dumnezeieşti, ca împreună cu toţi sfinţii pururea sa-I cânţi Cuvântului celui fără de început şi Dumnezeu, al Cărui Nume în tine s-a sfinţit: Aliluia!
 

ICOSUL AL 10-LEA

Împăratului Ceresc, pe Care Îl preamăresc heruvimii şi serafimii şi cetele sfinţilor, I-ai slujit fără odihnă prin viata, credinţa şi dragostea ta, Preacuvioase; iar acum ca un crin binemirositor stai înaintea scaunului Preasfintei Treimi împreuna cu toţi aleşii Preacuratei Născatoare de Dumnezeu. Fii, aşadar, Preacuvioase, mijlocitor plin de osârdie înaintea lui Dumnezeu pentru pacea şi bunăstarea lumii, iar pentru Sfânta Biserica solie de necurmată rugăciune şi cald ocrotitor, ca izbăvindu-ne din nevoi, cu mulţumire sa-ţi cântam:

Bucură-te, înger în trup din pământul rusesc, care în chip preaales în Sfântul Munte te-ai nevoit;
Bucură-te, că pentru pământul părinţilor tai Tronul lui Dumnezeu ai fost solitor neobosit;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru toţi cei ce-L caută pe Dumnezeu cu bunăcredinţă;
Bucură-te, grabnic ocrotitor al monahilor din grădina athonita şi a celor ce te urmează în nevoinţă;
Bucură-te, că fără cârtire încercările vieţii de obşte şi durerile trupului tău le-ai purtat;
Bucură-te, că sufletul tău curăţit cu lacrimi de pocăinţă Celui Curat l-ai încredinţat;
Bucură-te, lucrător credincios al viei lui Hristos, în Muntele Sionului de Domnul ai fost chemat;
Bucură-te, că acolo împreuna prăznuind cu sfinţii şi îngerii, cu slavă şi cinste te-ai încununat;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 11-LEA

Cântare de laudă aducem ţie, celui ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, Părinte Siluane, ca arzând de dragoste către Domnul - care de mântuirea lumii a însetat şi cu smerenia Sa pe diavol l-a biruit - L-ai urmat cu credinţa, şi pustia Athosului cu rugăciune curată bine o ai înmiresmat, arătându-ne şi nouă chipul vieţii îngereşti împodobit cu darurile cele mult-roditoare ale Sfântului Duh. Şi aşa, în Sfântul Munte ca în Rai vieţuind, pe vrăjmaş l-ai ruşinat şi sufletul tău Împărăţia Cereasca a agonisit, iar pe noi ne-ai povăţuit prin dragoste să ne alipim de Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
 
 

ICOSUL AL 11-LEA

În vremurile noastre Domnul te-a arătat lumii întregi, Preacuvioase Părinte, purtător al Duhului Sfânt şi al Luminii celei dătătoare de lumina, atât în viaţa cat şi după moartea ta, privind la tine, cel luminat cu frumuseţea nevoinţelor pământeşti şi ca un heruvim împreuna rugător cu cetele cereşti, de nădejdea mântuirii sa ne încredinţam, vieţii celei drepte cu toata osârdia să urmăm, voia noastră s-o lepădam şi cu bucurie iubirii lui Dumnezeu să ne supunem, ca să se întărească şi în trupurile şi sufletele noastre proslăvirea Iubitorului de oameni Dumnezeu şi cu dragoste să-ţi cântam unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai întărit pe noi în dragoste de Dumnezeu prin pilda vieţii tale celei curate şi nevoitoare;
Bucură-te, că plin de ardoare ai dat în vileag pe cei fără de lege şi ne-ai învăţat sa păstram tainele şi predaniile credinţei dreptmăritoare;
Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea pustniceasca, lui Petru Athonitul te-ai sârguit sa-i semeni în post şi isihie;
Bucură-te, că Avvei Atanasie cu credinţă i-ai urmat prin grija pentru vieţuirea monahilor în curăţie;
Bucură-te, nou luminator al credinţei, ca în zilele noastre calea cea adevărată către Domnul ai arătat;
Bucură-te, că de neîmpuţinarea harului Sfântului Duh în Biserica Ortodoxa tuturor le dai mărturie în chip minunat;
Bucură-te, că înaintea Scaunului Slavei stai ca un rob credincios al Mântuitorului;
Bucură-te, că acolo ceri pentru noi sfârşit creştinesc şi răspuns bun la Înfricoşata Judecata a Lui;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsa de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 12-LEA

Încă fiind tu pe pământ, Preacuvioase, ca în ceruri, unde totul viază şi se mişcă intru bucuria Sfântului Duh, Hristos, Dumnezeul nostru, a revărsat peste tine puterea negrăită a harului, ca astfel luminat sa înalţi rugăciuni pentru întreaga lume împreuna cu ceata nevoitorilor athoniti şi cu toţi sfinţii. Iar noi cunoscând acestea, te rugăm: îndreaptă, Preacuvioase Părinte, fierbinte rugăciune către Domnul ca să se milostivească şi Sfânta Sa Biserica s-o întărească în veci spre mântuirea noastră, pe iubitorii de isihie sa-i apere şi să le dea tărie ca pururea sa preamărească Numele lui Dumnezeu, ca împreuna cu cetele îngereşti sa cântam şi noi: Aliluia!
 

ICOSUL AL 12-LEA

Cântând slăvita pomenirea ta, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, după vrednicie fericim durerile şi ostenelile tale, ca în priveghere şi post împreuna cu toţi aleşii Maicii Domnului, cu osârdie te-ai nevoit. Cine oare va număra ostenelile voastre şi suspinările din rugăciunile cu lacrimi înălţate pentru lume? Ca prin ele pururea întoarceţi mania Domnului cea din pricina păcatelor noastre întru milostivire, ca prin iubirea Sa de oameni să păzească Sfânta Biserica de pustiire pana la sfârşitul veacului după cuvântul făgăduit. Iar noi cunoscând acestea şi mulţumindu-ţi pentru mijlocire şi ocrotire cu umilinţă iţi cântăm:

Bucură-te, că povăţuirea cea prin Duhul Sfânt plin de sârguinţa ai urmat;
Bucură-te, că Hristos - Puterea şi Înţelepciunea lui Dumnezeu - ochilor tăi trupeşti S-a arătat;
Bucură-te, smerit nevoitor a lui Hristos, bucuria şi lauda Maicii Domnului în faţa tuturor celor cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, neadormitule rugător pentru lume, că mângâiere şi nădejde pentru mântuire ne eşti;
Bucură-te, moştenitor al Împărăţiei lui Hristos, care prin nevoinţa ta Muntele Athos ai împodobit;
Bucură-te, împreuna lucrător al nădejdii noastre de mântuire, că ne-ai luminat calea către Dumnezeu şi pe cale ne-ai întărit;
Bucură-te, trâmbiţă aurită, că împreună cu toţi sfinţii şi îngerii slava lui Dumnezeu o vesteşti;
Bucură-te, că primind de la Domnul cununa biruinţei nu ne uiţi în rugăciunile tale pe noi, cei pământeşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
 

CONDACUL AL 13-LEA

O, preaminunate nevoitor al lui Hristos, Siluane, odrasla binecuvântata a pământului rusesc, slava şi podoaba iubitorilor de isihie din Sfântul Munte, primeşte şi de la noi această nevrednica rugăciune şi cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce S-a răstignit pentru întreaga lume, sa ne miluiască pe toţi fiii Săi, prin harul Sfântului Duh în unirea dragostei Sale sa ne adune laolaltă şi cu judecăţile pe care le ştie sa ne aducă la Sine; iar prin rugăciunile tale sa nu ne ruşineze pe noi în ziua Judecaţii înaintea Fetei slavei Sale, ci sa ne învrednicească a-I cânta împreuna cu toţi sfinţii şi îngerii cântarea de biruinţă: Aliluia!

Acest condac se zice de 3 ori.

După aceea se zice

Icosul întâi:

Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor... şi

Condacul întâi:

Ţie alesule nevoitor al Domnului...

După aceea se citeşte această rugăciune:
 

RUGĂCIUNE

O, Sfinte Siluane, cu lacrimile tale ai dobândit smerenia lui Hristos în Duhul Sfânt şi dascăl al iubirii de vrăjmaşi ai devenit în acest veac plin de ură şi de tulburare! O, dulce psaltire a pocăinţei şi alăută binecântătoare a Duhului sfânt!
Noi, cei însufleţiţi de vieţuirea ta cea aleasă, ne plecăm genunchii în faţa sfinţeniei tale care ruşinează pe cei ce nu mai cred că Dumnezeu lucrează în Biserica Sa şi iţi mărturisim că inimile noastre suspină după liniştea ta, după dragostea ta de Dumnezeu, de oameni şi de vrăjmaşi.
Mărturisim ca avem nevoie de mijlocirea ta pentru noi la Dumnezeu, Sfinte Siluane, că mult suntem tulburaţi în aceasta lume care ne învaţă sa fim răi, iubitori de slavă deşartă şi orbi ai păcatului. Roagă-L, Părinte sfinte, sa ne dăruiască şi nouă blândeţea Sa, îndelunga - răbdare, tăcerea, înfrânarea şi iubirea Lui cea dumnezeiasca pentru toate făptura.
Sfinte Siluane, tu care ai trecut prin atâtea încercări duhovniceşti, întărit de Sfântul Duh, nu ne lăsa sa fim înghiţiţi de marea lumii acesteia. Fii călăuza noastră, fii povăţuitorul nostru, mijloceşte pururea pentru noi ca sa stingem văpaia patimilor, sa biruim răul din inimile noastre şi astfel sa ne mântuim sufletele.
Aşa, Cuvioase Părinte Siluane, podoaba călugărilor din Sfântul Munte al Athosului, cel care te-ai făcut pe tine lăcaş Sfintei Treimi, izbăveşte pe cei ce cu credinţă săvârşesc prea cinstita pomenirea ta şi pe cei ce sărută cu evlavie moaştele tale, spre slava Celui ce S-a proslăvit în tine şi dăruieşte prin tine tămăduire tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău.
Văzând răutatea şi nimicnicia noastră, Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce l-ai numărat pe Sfântul Siluan în ceata aleşilor Tai, trimite-l nouă ca pe un adevărat Părinte, spre a ne povăţui cum sa trăim o viaţa cuviincioasă, o viaţă de nevoinţă şi de rugăciune, ca să Te aflăm milostiv în ceasul morţii şi la Înfricoşătoarea Judecata, Amin.

Şi se face otpustul.