Vă propunem un proiect a cărui îndeplinire depinde de dumneavoastră, dar de ale cărui roade ne vom bucura cu toții. Ce frumos este când auzim glasurile curate ale copiilor unite în cântec, sub bolțile bisericii. Parcă și Sfinții zâmbesc atunci din icoane... Propunerea noastră este simplă: haideți să învățăm împreună câte un cântec! Cu binecuvântarea Preasfințitului Sofian Brașoveanul, vom propune un cântec (religios, patriotic sau popular), aproximativ, o dată la două săptămâni. Apoi, cu toții, la casele noastre, vom încerca să-l învățăm.
Pentru că am constatat că învățarea unui cântec este mai ușoară atunci când acesta este cântat direct, am rugat-o pe măicuța Onufria să ne ajute. Reușita proiectului depinde însă în totalitate doar de noi părinții. Cu cât vom cânta mai des împreună, cu atât mai repede vor învăța copii. Uneori nu este nevoie decât să ne audă pe noi că încercăm să cântăm, și ei, ajutându-ne, deja îl vor învăța. Vom însoți propunerea și de o mică povestire, sau poezie, pe care să le-o putem citi copiilor, prin care să le facem cunoscută acestora fie o sărbătoare, fie un sfânt, fie un erou al neamului nostru. Astfel, prin muzică și poveste, vom reuși să-i familiarizăm mai ușor cu limba, cultura și istoria noastră. Apoi, când ne vom întâlni în Biserică, vom constata că avem deja un cor adevărat! Cântecele și poeziile pe care le vor învăța acum le vor rămâne pentru tot restul vieții, însoțindu-i în momentele de bucurie dar și de tristețe. Haideți să le mai oferim copiilor o cheie spre adâncurile noastre, spre cine suntem noi, spre cine sunt ei. Nu știm când le va fi, poate, de mare folos. Muzica este o astfel de cheie!
Astăzi, 9 Mai (Ziua Independenței României, Ziua Europei, Ziua Victoriei), cu bucurie, punem început proiectului nostru.
Cântecul propus este ...
Căciula
Muzică şi versuri: Ion Hagiu
Taică-meu in primărie
Avea dreptul ca să intre cu căciula-n cap,
Obicei de pă moşie,
De la moşii şi strămoșii mei păstrat.
Refren: Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat
Port caciula pe-o ureche
Şi acasă si la nunta si la oi
Dupa datina straveche
Moştenită şi păstrată şi pă la noi.
Unii zic să-mi iau căciula, jos din cap,
Spunand adesea că nu-s civilizat,
Poate vor s-o ţâu în mână, să mă aplec,
Ca sa ma laude că m-am integrat
Da', bă vecine, hai la mine,
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
C-asta e căciula mea, îi a mea şi nu-i a ta
Că-i obicei din daci păstrat
Cin' nu crede să să ducă, la columna
Să să uite, si-o vedea
Sabia încovoiata, arcul, scutul şi căciula
Orice dac le-a avea.
Mai copchile, ia sama ghine
Ca să ducă obiceiul, cănd or creşte ai tai copchii,
O inima vitează în tine
Sus pa frunte o căciulă ca un dac s-o ţîï
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci pastrat!
Mai mult, celor mari le propunem o pagină de istorie despre Regina Elisabeta a României, iar celor mici le propunem o carte scrisă de regina-poet.