Preacucernici Părinţi şi iubiţi credincioşi,
prăznuim astăzi marea sărbătoare a Pogorârii Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli, eveniment întâmplat la 50 de zile după Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, respectiv 10 zile după Înălţarea Sa la cer. E vorba de un eveniment extraordinar, care lasă să se vadă puterea lucrătoare, dătătoare de viaţă, însufleţitoare, a Duhului Sfânt în viaţa omului şi a creaţiei. După Înălţarea la cer a Domnului Hristos, ucenicii rămăseseră singuri, erau frământaţi de întrebări, neştiind ce să facă în continuare.
Viaţa împreună cu Domnul Hristos, timp de trei ani îi marcase în profunzime. Nu se mai puteau întoarce acum la îndeletnicirile de dinainte de chemarea Mântuitorului, dar nici nu aveau curajul să iasă la propovăduire, deoarece mărturisirea lui Iisus şi a Învierii lui din morţi le-ar fi pus viaţa în pericol.
În această stare sufletească de frică şi de îndoială a ucenicilor, în ziua Cincizecimii, „din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 2, 2-3). Sub impulsul puterii dătătoare de viaţă a Duhului Sfânt, în Apostoli s-a produs o schimbare majoră. Ei, cei mai înainte fricoşi, plini de îndoieli şi nesiguranţă, acum, însufleţiţi de puterea Duhului, vorbesc în limbi, propovăduiesc cu putere şi curaj, fiind în stare să meargă pentru adevărul propovăduirii până la jertfirea de sine. Simplitatea lor de mai înainte este înlocuită acum de o înţelepciune dătătoare de sens pentru viaţa lor şi a celor cărora li se adresează. Învăţătura lor despre iubirea dumnezeiască, despre Învierea lui Hristos şi învierea tuturor oamenilor, a avut forţa de a convinge oamenii din Asia, Europa şi Africa, apoi din întreaga lume.
De peste 2000 de ani această învăţătură a format etosul, modul de vieţuire al creştinilor din întreaga lume. Cu învăţătura creştină s-a plămădit şi poporul român. Creştinismul a dat înaintaşilor noştri înţelepciunea şi puterea să formeze în spaţiul lor de vieţuire o civilizaţie pe care au apărat-o adeseori cu sacrificiul suprem, pentru a o transmite mai departe urmaşilor lor, deci şi nouă şi celor care vor veni după noi. Acestea ne-au plămădit fiinţa naţională şi i-au determinat pe înaintaşii noştri ca, acum 100 de ani să lupte pentru a fi împreună, fraţi în graniţele aceleiaşi ţări.
Din păcate, în ultima vreme, etosul creştin este tot mai contestat în spaţiul occidental, care-şi neagă astfel originea şi propria identitate, periclitându-şi viitorul şi existenţa. Acest duh de contestare şi negare a Creştinismului îşi trimite tot mai mult umbra şi asupra noastră. Ca să-i rezistăm trebuie să ne lăsăm însuflaţi continuu de puterea Duhului Sfânt, dătător de viaţă, de putere şi de curaj. Prăznuirea venirii Duhului Sfânt asupra Apostolilor Domnului este pentru noi o sărbătoare în care ne rugăm ca Duhul Sfânt să se pogoare şi asupra noastră, însufleţindu-ne şi călăuzindu-ne paşii pe drumul cel bun, în ciuda tuturor greutăţilor şi provocărilor care vin asupra noastră. Umplerea noastră de viaţa, de puterea şi de darurile Sfântului Duh trebuie să fie şi dorinţa şi năzuinţa noastră de zi cu zi. „Dobândeşte Duhul Sfânt şi mii de oameni se vor mântui în jurul tău.”, spunea Sf. Serafim de Sarov.
Iubiţi credincioşi,
însufleţiţi de dorinţa de a zidi lui Dumnezeu casă pentru noi şi pentru urmaşii noştri, am început încă din anul 2009 proiectul zidirii unui Aşezământ Bisericesc, cuprinzând o biserică, o mănăstire şi un centru comunitar-parohial în oraşul München. Este vorba de un demers extrem de important pentru cultivarea identităţii creştin-ortodoxe româneşti în sufletele noastre, dar mai ales ale copiilor care se nasc şi cresc aici în Occident şi care nu vor putea înţelege propria lor identitate ortodoxă spre a o iubi şi asuma dacă nu văd expresia frumoasă a acestei identităţi. Aşezământul din München este proiectat astfel încât să oglindească duhul şi trăirea ortodoxă românească.
Frumuseţea şi valoarea acestui Aşezământ fac costisitoare realizarea lui, mai ales că este aşezat în oraşul München, un oraş extrem de scump.
Din luna noiembrie 2017 s-au început lucrările de construcţie, care avansează într-un ritm susţinut, cu respectul normelor de calitate. Construcţia va trebui finalizată până la sfârşitul anului viitor, conform convenţiei contractuale. În lunile următoare, având în vedere că sunt luni de vară şi se poate lucra mult, vom avea de făcut plăţi în valoare de aproximativ un milion de Euro. De aceea facem un apel de suflet către toţi preoţii şi credincioşii noştri ca să susţină această lucrare binecuvântată. Orice donaţie este bineprimită. Cei care au posibilitatea să doneze sume mai mari, vor fi trecuţi în rândul ctitorilor şi pomeniţi cât va dăinui biserica. Desigur Dumnezeu caută la inima noastră şi răsplăteşte orice facere de bine. Vă îndemnăm de asemenea să faceţi cunoscut proiectul cât mai multora. Informaţii despre proiect găsiţi pe pagina de internet a Centrului Bisericesc din München, http://www.cbrom.de/ , iar informaţii de ultimă oră pe paginile de Facebook: www.facebook.com/cbrom.de/ şi https://www.facebook.com/episcopsofian/ Referitor la modul de donare, părinţii parohi au informaţiile necesare pe care vi le pot pune la dispoziţie. Le găsiţi şi pe pagina Centrului Bisericesc. Ne sunt de folos atât donaţiile ocazionale, dar şi donaţiile lunare programate (Dauerauftrag sau SEPA-Lastschrift).
În acest an al Centenarului Marii Uniri, avem ocazia să arătăm că suntem urmaşi vrednici ai înaintaşilor noştri, făcând ceva pentru noi, ca popor român şi creştin şi, mai ales, pentru cei care vor veni după noi. Să încercăm să ne folosim de această oportunitate şi să n-o lăsăm să treacă pe lângă noi. Binecuvântarea lui Dumnezeu vine asupra noastră pe măsura dorinţei, râvnei şi efortului pe care-l facem pentru orice lucru bun.
Ne rugăm ca Duhul Sfânt să se pogoare asupra noastră, să ne lumineze şi să ne întărească!
Binecuvântarea Domnului să fie cu noi cu toţi!
Mitropolitul Serafim |
Episcopul-vicar Sofian Braşoveanul |