- Nouă, celor care am venit aici în Germania sau în alte ţări, ne place să spunem că suntem bine integraţi. Ne lăudăm cu lucrul acesta. Integrarea nu înseamnă doar o asumare a limbii într-o anumită măsură, nu înseamnă o asumare de multe ori formală a rânduielilor care sunt uzuale în spaţiul în care trăim, ci integrarea trebuie să fie mai profundă, la nivel cultural-religios. Integrarea profundă constă în a ne interesa cine sunt oamenii lui Dumnezeu ce au sfințit și sfințesc aceste locuri. Aceștia ar trebui să fie primii prieteni pe care să ni-i facem aici. Trebuie să-i căutăm pe acești sfinți, să vedem cum s-au sfințit și să le urmăm exemplul. În familia acestor oameni (i.e., sfinții ce au trăit în spațiul german) trebuie să ne integrăm și să-i integrăm în propria noastră familie, spre a conlucra împreună cu ei la Lucrarea lui Dumnezeu asupra lumii aici și acum, în condițiile concrete ale timpului nostru. (PS Sofian Brașoveanul, Cuvânt la Hramul Sf. Wilibald - Ingolstadt (despre integrarea profundă în familia prietenilor lui Dumnezeu; Cuvânt la Sf. Ilie şi Sf. Mauritius-Despre Integrarea profundă – Halle. Germania. 2017)
Despre integrarea într-o țară străină
- Detalii